Ce se întâmplă în corp când simți frica

frica 5 1

Frica este o emoție puternică și universală pe care o experimentăm în fața unor stimuli înfricoșători

Frica este o reacție naturală a corpului nostru, care activează mecanisme fiziologice complexe pentru a ne pregăti să facem față situațiilor periculoase. În acest articol, vom explora ce se întâmplă în corp atunci când simțim frica și cum aceasta afectează sistemul nostru nervos.

Frica și mecanismele fiziologice. Cum reacționează corpul la stimuli înfricoșători

Frica

Frica este o emoție puternică și instinctivă, care poate avea un impact semnificativ asupra corpului nostru. Atunci când suntem confruntați cu un stimul înfricoșător, cum ar fi o situație periculoasă sau o amenințare iminentă, corpul nostru declanșează o serie de reacții fiziologice pentru a ne pregăti să răspundem la acea situație.

Unul dintre principalii actori în acest proces este sistemul nervos autonom, care reglementează funcțiile involuntare ale corpului nostru, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială și respirația. Atunci când suntem speriați, sistemul nostru nervos autonom intră într-o stare de alertă maximă, numită răspuns de luptă sau fugă.

Creierul nostru eliberează hormoni de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul

În timpul acestui răspuns, creierul nostru eliberează hormoni de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul, care determină o serie de schimbări în corpul nostru. În primul rând, ritmul cardiac se accelerează, crescând fluxul de sânge către mușchi și creier pentru a ne pregăti să acționăm rapid. Tensiunea arterială crește, făcând ca sângele să circule mai rapid și eficient prin corp.

Respirația devine rapidă și superficială, pentru a asigura un aport mai mare de oxigen către mușchi și creier. De asemenea, pielea poate deveni palidă sau mai roșie, deoarece vasele de sânge se contractă sau se dilată în funcție de nevoile corpului. De exemplu, vasele de sânge de pe suprafața pielii se contractă pentru a dirija sângele către organele vitale.

Un alt efect al fricii asupra corpului nostru 

frica 1 scaled

Mușchii se pregătesc să reacționeze rapid și să se apere în fața pericolului, iar această tensiune poate duce la senzația de tremur sau de frisoane.

În plus, frica poate afecta și sistemul digestiv. În timpul răspunsului de luptă sau fugă, activitatea digestivă poate fi inhibată, deoarece corpul se concentrează pe prioritățile imediate de supraviețuire. Acest lucru poate duce la senzația de stomac în nod, greață sau chiar vărsături.

Pe lângă aceste reacții fiziologice, frica poate afecta și sistemul imunitar.

Deși un răspuns de stres scurt și intens poate stimula temporar sistemul imunitar, un nivel constant și ridicat de stres poate slăbi sistemul nostru imunitar, făcându-ne mai susceptibili la boli și infecții.

Răspunsul nostru de frică poate fi declanșat în mod inadecvat sau excesiv

Toate aceste reacții fiziologice sunt esențiale în fața unei amenințări imediate, deoarece ne pregătesc să acționăm rapid și eficient. Cu toate acestea, într-o lume modernă, în care amenințele nu sunt întotdeauna fizice sau imediate, răspunsul nostru de frică poate fi declanșat în mod inadecvat sau excesiv, având un impact negativ asupra sănătății noastre fizice și mentale.

Este important să înțelegem aceste mecanisme fiziologice ale fricii și să căutăm modalități eficiente de gestionare a acestei emoții intense.

Prin tehnici de relaxare, meditație sau terapie, putem învăța să controlăm reacțiile noastre fiziologice și să ne gestionăm frica într-un mod sănătos și echilibrat.

Impactul fricii asupra sistemului nervos

frica 2

Atunci când suntem speriați, corpul nostru trece printr-o serie de reacții și schimbări fiziologice. Acestea sunt rezultatul activării sistemului nervos autonom, care este responsabil pentru reglarea funcțiilor involuntare ale corpului nostru, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială și transpirația.

Una dintre cele mai comune reacții la frică este creșterea ritmului cardiac. Acest lucru se datorează faptului că organismul nostru pregătește corpul pentru a face față unei situații periculoase. Creșterea ritmului cardiac asigură o circulație mai rapidă a sângelui, astfel încât oxigenul și nutrienții să ajungă mai repede la mușchi și la alte organe importante.

De ce simțim palpitații și transpirație când suntem speriați

Simțim palpitații în inimă din cauza contracțiilor rapide și puternice ale mușchiului cardiac. Aceste contracții sunt rezultatul activării sistemului simpatic, care este o parte a sistemului nervos autonom. Sistemul simpatic provoacă eliberarea de adrenalina și noradrenalina, două hormoni care stimulează inima să bată mai rapid și mai puternic.

Transpirația excesivă este, de asemenea, o reacție comună la frică. Glandele sudoripare sunt controlate de sistemul nervos simpatic, care este activat în timpul stării de panică sau de frică intensă. Această transpirație are rolul de a răci corpul și de a-l pregăti pentru a face față unui posibil pericol.

În plus, frica poate afecta și alte aspecte ale sistemului nervos, cum ar fi funcționarea sistemului digestiv și a sistemului respirator. De exemplu, unele persoane pot resimți senzații de greață sau poate chiar voma în situații de frică intensă. De asemenea, respirația poate deveni rapidă și superficială, pentru a asigura un aport crescut de oxigen către mușchi și creier.

Este important de menționat că aceste reacții și schimbări fiziologice sunt normale și sunt parte a răspunsului natural al organismului la frică sau la pericol. Cu toate acestea, dacă simptomele persistă în mod constant și afectează calitatea vieții, este recomandat să consulți un specialist în sănătate pentru evaluare și tratament.

Hormonii și frica: Rolul adrenalinei și cortizolului în răspunsul de luptă sau fugă

frica 4

Frica este o emoție puternică care poate declanșa o serie de reacții în corpul nostru. De-a lungul evoluției, frica a jucat un rol crucial în supraviețuirea speciei umane, ajutându-ne să evităm pericolele și să ne adaptăm la mediu. Atunci când suntem expuși unui factor de stres sau unui pericol iminent, corpul nostru răspunde printr-un mecanism complex numit “răspuns de luptă sau fugă”.

Un aspect important al răspunsului de luptă sau fugă este eliberarea de hormoni, în special adrenalina și cortizolul. Acești hormoni sunt secretați de glandele suprarenale, care se află în partea deasupra rinichilor. Adrenalina este eliberată rapid în sânge și are un efect imediat asupra organismului. Ea provoacă creșterea ritmului cardiac, dilatarea pupilelor, creșterea tensiunii arteriale și creșterea nivelului de zahăr din sânge.

Toate aceste reacții au ca scop pregătirea corpului pentru acțiune, pentru a face față pericolului iminent.

Cortizolul, pe de altă parte, este eliberat într-o măsură mai mare în timpul unei situații de stres prelungit, cum ar fi o frică persistentă sau o traumă. Acest hormon are efecte multiple asupra organismului, inclusiv creșterea nivelului de zahăr din sânge, suprimarea sistemului imunitar și creșterea tensiunii arteriale. Cortizolul ajută la mobilizarea energiei necesare pentru a face față situației de stres și contribuie la menținerea stării de alertă.

Atunci când suntem în fața unui pericol, eliberarea de adrenalina și cortizol ne ajută să fim mai rapizi, mai puternici și mai vigilenți. Acești hormoni ne permit să reacționăm rapid și eficient pentru a ne proteja.

De exemplu, creșterea ritmului cardiac ne ajută să livrăm oxigen și nutrienți esențiali către mușchi, pregătindu-i pentru acțiune. Dilatarea pupilelor ne permite să vedem mai clar și mai detaliat în timpul unei amenințări, iar creșterea nivelului de zahăr din sânge ne furnizează energia necesară pentru a ne lupta sau a fugi.

Eliberarea excesivă de hormoni de stres poate avea efecte negative asupra sănătății noastre

frica 3

Cu toate acestea, în cazul în care suntem expuși constant la situații de stres sau trăim într-o stare de frică permanentă, eliberarea excesivă de hormoni de stres poate avea efecte negative asupra sănătății noastre. Cortizolul, de exemplu, poate contribui la apariția unor afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea arterială și tulburările de somn. De asemenea, stresul cronic poate suprima sistemul imunitar, crescând riscul de îmbolnăvire.

Atunci când simțim frica, corpul nostru reacționează prin eliberarea de hormoni de stres, cum ar fi adrenalina și cortizolul. Acești hormoni ne pregătesc pentru a face față pericolului și îmbunătățesc performanța noastră în situații de urgență. Cu toate acestea, este important să gestionăm stresul în mod adecvat și să evităm expunerea prelungită la situații de frică, pentru a ne menține sănătatea mentală și fizică.

Proteină pentru femei – THERMOGENIC PROTEIN 

Ce se întâmplă în creier când simți frica?

Reacția de frică începe în creier și se răspândește prin corp pentru a face ajustări pentru cea mai bună reacție de apărare sau de fugă.

Răspunsul de frică începe într-o regiune a creierului numită amigdala, un mănunchi de neuroni în formă de migdale care face parte din sistemul limbic.

Amigdala din lobul temporal al creierului este dedicată detectării importanței emoționale a stimulilor – cât de mult iese ceva în evidență pentru noi.

 Joacă un rol important în procesarea emoțiilor, inclusiv a fricii.

De exemplu, amigdala se activează ori de câte ori vedem o față umană cu o emoție. Reacția este mai pronunțată de furie și frică.

Un stimul de amenințare, ceea ce considerăm a fi un prădător, declanșează un răspuns de frică în amigdală, care activează zonele implicate în pregătirea pentru funcțiile motorii implicate în luptă sau fugă.

De asemenea, declanșează eliberarea hormonilor de stres și a sistemului nervos simpatic.

Acest lucru duce la schimbări corporale care ne pregătesc să fim mai eficienți într-un pericol:

  • Creierul devine hiperalert, pupilele se dilată, bronhiile se dilată și respirația se accelerează.
  • Ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc.
  • Fluxul sanguin și fluxul de glucoză către mușchii scheletici cresc.
  • Organele care nu sunt vitale pentru supraviețuire, cum ar fi sistemul gastrointestinal, încetinesc.

Cum acționează creierul la apariția fricii?

O parte a creierului numită hipocamp este strâns legată de amigdală.

Hipocampul și cortexul prefrontal ajută creierul să interpreteze amenințarea percepută. Ei sunt implicați într-o procesare la nivel superior a contextului, care ajută o persoană să știe dacă o amenințare percepută este reală.

De exemplu, a vedea un leu în sălbăticie poate declanșa o reacție puternică de frică, dar răspunsul la vederea aceluiași leu la o grădină zoologică este mai mult curiozitate și gândirea că leul este drăguț.

Acest lucru se datorează faptului că hipocampul și cortexul frontal procesează informații contextuale, iar căile inhibitorii atenuează răspunsul la frica amigdalei și rezultatele sale.

Practic, circuitele noastre „de gândire” ale creierului ne asigură zonele „emoționale” că suntem, de fapt, în regulă.

În timp ce factori precum contextul, distragerea atenției, învățarea socială, au potențialul de a influența modul în care trăim frica, o temă comună care îi leagă pe toți, este sentimentul nostru de control.

Când suntem capabili să recunoaștem ceea ce este și ce nu este o amenințare reală, să redenumim o experiență și să ne bucurăm de emoția acelui moment, suntem în cele din urmă într-un loc în care ne simțim în control.

Acea percepție a controlului este vitală pentru modul în care trăim și răspundem la frică. Când depășim starea inițială de „luptă sau fugi”, ne simțim adesea mulțumiți, liniștiți de siguranța noastră și mai încrezători în capacitatea noastră de a ne confrunta cu lucrurile care ne-au speriat inițial.

Este important să reținem că fiecare dintre noi este diferit, cu un sentiment unic a ceea ce ni se pare înfricoșător sau plăcut. Din acest motiv, același stimul poate provoca reacții diferite, la persoane diferite.

Nivelurile anormale de frică și anxietate pot duce la stres și disfuncție semnificativă și pot limita capacitatea unei persoane de a avea succes și bucuria de viață.

Aproape unul din patru oameni se confruntă cu o formă de tulburare de anxietate în timpul vieții și aproape 8% suferă de tulburare de stres posttraumatic.

Tulburările de anxietate și frică includ fobiile, fobia socială, tulburarea de anxietate generalizată, anxietatea de separare, stres posttraumatic și tulburarea obsesiv-compulsivă.

Aceste afecțiuni încep de obicei la o vârstă fragedă și, fără un tratament adecvat, pot deveni cronice și debilitante și pot afecta traiectoria de viață a unei persoane.

Vestea bună este că avem tratamente eficiente care funcționează într-o perioadă de timp relativ scurtă, sub formă de psihoterapie și medicamente.

Ce se întâmplă în organism când simți frica?

Atunci când se confruntă cu frica, ca răspuns de luptă sau fugă, în corp se produc schimbări fiziologice care susțin aceste acțiuni:

  • Frecvența respirației și ritmul cardiac cresc.
  • Vasele de sânge periferice se strâng, vasele de sânge centrale din jurul organelor vitale se dilată pentru a le inunda cu oxigen și substanțe nutritive.
  • Mușchii sunt pompați cu sânge, gata să reacționeze. Inclusiv cei de la baza fiecărui fir de păr devin, de asemenea, mai strânși, provocând piloerecție, numită în mod colocvial piele de găină.
  • Din punct de vedere metabolic, nivelurile de glucoză din sânge cresc, oferind un depozit de energie, dacă apare nevoia de acțiune. În mod similar, nivelurile de calciu și celule albe din sânge înregistrează o creștere.

De ce înghețăm când ne este frică?

Ideea că corpurile noastre se pregătesc să lupte sau să slrpte are sens din punct de vedere al supraviețuirii – dar cum ar fi de folos înghețarea?

Un animal care pur și simplu stă înrădăcinat la fața locului, ar fi o gustare ușoară pentru un prădător, ai putea crede.

Când sunt speriate, majoritatea animalelor îngheață câteva clipe înainte de a decide ce să facă în continuare.

Uneori, a rămâne nemișcat este cel mai bun plan; de exemplu, dacă ești un mamifer mic sau dacă ești bine camuflat, a rămâne nemișcat ți-ar putea salva viața.

Răspunsul de frică ne ține în viață. Este primordial și ar trebui să-l respectăm.

În același timp, poate fi neplăcut și poate interfera cu activitate de zi cu zi și felul în care te simți.

Te-ar mai putea interesa:

Sănătate

Anxietatea, răspunsul natural al organismului la stres. Cum să scapi de ea prin metode, exerciții și strategii eficiente

Anxietatea este răspunsul natural al organismului la stres. Este un sentiment de teamă sau o [...]

1 Comment

Citește mai mult...

Sănătate

Sistemul imunitar. Cum funcționează și cum ne protejează de boli

A-ți păstra sănătatea generală și a-ți menține sistemul imunitar în formă, este foarte important. Mai [...]

Citește mai mult...

Sănătate

Cum să-ți accelerezi metabolismul și să consumi mai multe calorii

Stimularea metabolismului se referă la cât de repede corpul tău arde calorii. Acest fapt depinde [...]

1 Comment

Citește mai mult...

Sănătate

Boala ficatului gras. Cauze, simptome și tratament

După cum sugerează și numele, boala ficatului gras este atunci când grăsimea se acumulează în [...]

Citește mai mult...

Diete și rețete de slăbit

Diete eficiente în procesul de slăbire rapidă și sănătoasă

De cele mai multe ori, o persoană vrea să slăbească din motive estetice, fără a [...]

1 Comment

Citește mai mult...

Sănătate

Învinge hormonii și atinge greutatea ideală. Îngrășare rapidă, cauze

Creșterea în greutate este controlată în mare măsură de hormoni. Îți influențează apetitul și cantitatea [...]

Citește mai mult...
-44%
-25%
-25%
-44%
-25%
-25%
-51%
Prețul inițial a fost: 80 lei.Prețul curent este: 39 lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *