Boala ficatului gras. Cauze, simptome și tratament

Și 1 din 5 cazuri progresează către o formă mai agresivă de inflamație hepatică, numită steatohepatită nealcoolică, o formă agresivă de boală hepatică grasă, care este marcată de inflamație hepatică și poate evolua către cicatrici avansate (ciroză) și insuficiență hepatică.

Aceste daune sunt similare cu daunele cauzate de consumul intens de alcool.

Care este rolul ficatului?

Ficatul este al doilea cel mai mare organ din corp.

Ajută la procesarea substanțelor nutritive din alimente și băuturi și filtrează substanțele nocive din sânge.

Prea multă grăsime în ficat poate provoca inflamații hepatice, care îl pot afecta și pot crea cicatrici.

În cazurile severe, această cicatrizare poate duce la insuficiență hepatică.

Care sunt cauzele bolii ficatului gras și care sunt factorii de risc?

Consumul în exces de calorii face ca grăsimea să se acumuleze în ficat.

Când ficatul nu procesează și descompune grăsimile așa cum ar trebui în mod normal, se vor acumula prea multe grăsimi.

Oamenii au tendința de a dezvolta ficat gras dacă au anumite alte afecțiuni.

Factori de risc clari pentru boala ficatului gras:

• Obezitatea
• Colesterol ridicat
• Trigliceride mari
• Tensiune arterială crescută
• Excesul de grăsime abdominală

Examinarea inițială este de a verifica enzimele hepatice cu un test de sânge. Dacă sunt anormale, ultrasunetele neinvazive sau scanările RMN pot dezvălui dacă există alte daune.

Ce simptome apar în boala ficatului gras?

Ficatul, situat deasupra stomacului, nu cauzează de obicei semne și simptome.

Când se întâmplă, acestea pot include:

• Oboseală
• Durere sau disconfort la nivelul abdomenului superior drept

Semnele și simptomele posibile ale steatohepatitei nealcoolică și cirozei includ:

• Umflare abdominală (ascită)
• Vase de sânge mărite chiar sub suprafața pielii
• Splină mărită
• Palmele roșii
• Îngălbenirea pielii și a ochilor (icter).

Cauze boala ficatului gras

Experții nu știu exact de ce unii oameni acumulează grăsimi în ficat, în timp ce alții nu.

În mod similar, există o înțelegere limitată a motivului pentru care unii ficați grași dezvoltă inflamații care progresează spre ciroză.

Boala ficatului gras și steatohepatită nealcoolică sunt ambele legate de următoarele:

• Supraponderalitate sau obezitate
• Rezistența la insulină, în care celulele tale nu preiau zahăr ca răspuns la hormonul insulină
• Glicemie crescută (hiperglicemie), indicând prediabet sau diabet de tip 2
• Niveluri ridicate de grăsimi, în special trigliceride, în sânge

Aceste probleme de sănătate combinate par să promoveze depunerea grăsimilor în ficat.

Pentru unii oameni, acest exces de grăsime acționează ca o toxină pentru celulele hepatice, provocând inflamații hepatice și steatohepatită nealcoolică, care pot duce la acumularea de țesut cicatricial în ficat.

Factori de risc

O gamă largă de boli și afecțiuni pot crește riscul de boala ficatului gras, inclusiv:

• Colesterol ridicat
• Niveluri ridicate de trigliceride în sânge
• Sindromul metabolic
• Obezitate, în special atunci când grăsimea este concentrată în abdomen
• Sindromul ovarului polichistic
• Apnee de somn
• Diabetul de tip 2
• Tiroida subactivă (hipotiroidism)
• Hipofiza hiperactivă (hipopituitarism)

Steatohepatită nealcoolică este mai probabil în aceste grupuri:

• Persoanele în vârstă
• Persoanele cu diabet zaharat
• Persoanele cu grăsime corporală concentrate în abdomen

Este dificil să se distingă boala ficatului gras de steatohepatită nealcoolică, fără alte teste.

Cum prevenim boala ficatului gras?

Pentru a reduce riscul de ficat gras:

– Alege o dietă sănătoasă

Urmează o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase.

Exemple de alimente sănătoase care sprijină sănătatea ficatului:

• Anghinare – te pot ajuta să îți protejezi ficatul de daune.

Compușii găsiți în acest aliment sunt studiați pentru capacitatea lor de a preveni pătrunderea toxinelor hepatice în celulele hepatice.

Le poți adăuga la o salată pentru un plus de fibre și nutriție.

• Fasolea este încărcată cu fibre sănătoase, despre care se știe că susține un microbiom sănătos (sănătatea intestinului).

Un microbiom sănătos, la rândul său, este legat de îmbunătățirea sănătății ficatului.

Fasolea este și o sursă de proteine ​​și fibre pe bază de plante, ce sunt eficiente pentru sațietate și purificarea ficatului.

• Iaurt  – Este vorba tot despre microbiom. Iaurtul completează microbii în sine, întrucât conține probiotice, care sunt acele bacterii benefice intestinale.

Alege iaurt grecesc simplu, neîndulcit, pentru a menține adaosul de zahăr scăzut și pentru a profita de beneficiile probiotice.

• Cafeaua – are unele efecte de protecție a ficatului și, deși nu este un aliment, este cu siguranță ceva ce adorăm să bem pentru energie și aromă.

Cafeaua se remarcă prin capacitatea sa de a preveni acumularea grăsimilor și a țesutului conjunctiv în ficat (ambele sunt prezente în boli hepatice).

De asemenea, cafeaua pare să reducă inflamația ficatului și să crească nivelul de antioxidanți pe care corpul îl produce în mod natural (numit glutation).

• Fructele de pădure – Afinele, murele, zmeura și alte fructe similare sunt încărcate cu un grup de compuși numiți polifenoli.

Aceste substanțe par să protejeze celulele hepatice de daune și să furnizeze antioxidanți pentru a reduce deteriorarea radicalilor liberi în țesutul hepatic.

• Legume verzi – precum broccoli, conopidă, varză, verdeață, hrean, varză de Bruxelles, susțin capacitatea ficatului de detoxifiere.
• Pește gras – o sursă sănătoasă de grăsime, ce reduce inflamația și menține ficatul sănătos.

Conține omega-3 ce are efecte benefice în reglarea metabolismului lipidelor hepatice, a funcției țesutului adipos și a inflamației. Alege să mănânci cel puțin 2-3 porții de pește pe săptămână. 

• Nucile – sunt, de asemenea, o sursă de grăsimi sănătoase. Mănâncă nuci atunci când ai nevoie de o gustare. 

– Menține o greutate sănătoasă

Dacă ești supraponderal sau obez, redu numărul de calorii pe care le consumi în fiecare zi și fă mai multă mișcare.

Dacă ai o greutate sănătoasă, lucrează pentru a o menține, alegând o dietă sănătoasă și făcând mișcare.

– Fă exerciții fizice

Activitatea fizică regulată și un stil de viață sănătos, scad stresul asupra ficatului, crește nivelul de energie și ajută la prevenirea obezității – un factor de risc pentru bolile hepatice.

În ficat, exercițiile fizice măresc oxidarea acizilor grași, scade sinteza acizilor grași și previne afectarea mitocondrială și hepatocelulară printr-o reducere a eliberării modelelor moleculare asociate cu deteriorarea.

În concluzie, exercițiul fizic este o strategie terapeutică dovedită pentru a îmbunătăți boala ficatului gras.

Propune-ți să faci cel puțin 30 de minute de exerciții, în majoritatea zilelor săptămânii.

Obține sprijin din suplimente alimentare

Cunoscută pentru efectele sale, arginina este un real imuno-suport. În special în condiții catabolice.

Arginina ajută la detoxifierea ficatului prin neutralizarea amoniacului și poate beneficia în tratamentul tulburărilor hepatice, cum ar fi ciroza hepatică și ficatul gras.

L-arginina scade semnificativ nivelurile enzimelor hepatice și leziunile hepatice histopatologice.

Arginina ajută ficatul gras?

Da, l-arginina a îmbunătățit semnificativ fluxul sanguin venos arterial hepatic, portal, microcirculația hepatică și oxigenarea țesuturilor, la ficatul gras.

Vitaminele pot ajuta în boala ficatului gras

O persoană cu afecțiuni hepatice are nevoie de tratament adecvat și poate necesita modificări ale stilului de viață sau ale dietei.

Pentru a-ți ajuta ficatul să funcționeze eficient, asigură-te că ai vitamine și nutrienți esențiali în dietă.

Când nu poți obține o cantitate adecvată din dietă, poți lua în considerare administrarea de suplimente.

Sunt dovezi care sugerează că suplimentele cu vitamine pot îmbunătăți sănătatea ficatului.