Sistemul imunitar. Top cele mai rele ingrediente alimentare

Sistemul imunitar este tot mai important și este crucial să fim conștienți de impactul pe care anumite ingrediente alimentare le pot avea asupra organismului.

Chiar dacă suntem expuși constant la diverse bacterii și virusuri, avem capacitatea de a ne proteja organismul prin intermediul sistemului imunitar. Cu toate acestea, există anumite ingrediente pe care le consumăm zilnic și care pot slăbi capacitatea de luptă a sistemului nostru imunitar

Sistemul imunitar. Top cele mai rele ingrediente alimentare

Zahărul rafinat este un ingredient alimentar care poate avea un impact negativ semnificativ asupra sistemului nostru imunitar. Consumul excesiv de zahăr poate slăbi capacitatea organismului de a se apăra împotriva infecțiilor și a bolilor.

Atunci când consumăm zahăr, nivelul de glucoză din sânge crește rapid, ceea ce determină o eliberare bruscă de insulină. Această fluctuație bruscă a nivelurilor de zahăr și insulină poate suprasolicita pancreasul și poate duce la rezistență la insulină. Aceasta este o problemă serioasă, deoarece rezistența la insulină poate afecta funcționarea sistemului imunitar.

Studiile au arătat că consumul excesiv de zahăr poate reduce eficiența celulelor sistemului imunitar numite neutrofile. Aceste celule sunt responsabile de eliminarea bacteriilor și a altor invadatori străini din organism. Atunci când capacitatea neutrofilelor de a-și îndeplini funcția este redusă, organismul devine mai vulnerabil la infecții și poate avea dificultăți în vindecarea rănilor.

De asemenea, consumul excesiv de zahăr poate provoca inflamații în corp. Inflamația cronică poate afecta sistemul imunitar și poate crește riscul de apariție a bolilor cronice, precum diabetul de tip 2, bolile de inimă și cancerul.

Pentru a proteja sistemul nostru imunitar, este important să reducem consumul de zahăr rafinat. Înlocuirea zahărului rafinat cu îndulcitori naturali, cum ar fi mierea sau siropul de arțar, poate fi o opțiune mai sănătoasă. De asemenea, este recomandat să citim etichetele alimentelor și să evităm produsele procesate care conțin cantități mari de zahăr adăugat.

Zahărul rafinat poate avea un impact negativ asupra sistemului nostru imunitar. Consumul excesiv de zahăr poate slăbi capacitatea organismului de a se proteja împotriva infecțiilor și poate crește riscul de apariție a bolilor cronice. Prin reducerea consumului de zahăr rafinat și alegerea opțiunilor mai sănătoase, putem sprijini sistemul nostru imunitar și ne putem menține sănătatea pe termen lung.

Grăsimile trans. Cum afectează acestea capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor

Grăsimile trans, cunoscute și sub denumirea de grăsimi hidrogenate, sunt un tip de grăsimi procesate găsite în multe alimente procesate și fast-food-uri. Acestea sunt create prin procesul de hidrogenare, în care uleiurile vegetale solide sunt obținute prin adăugarea de hidrogen la temperaturi ridicate.

Deși grăsimile trans sunt adesea folosite în industria alimentară pentru a prelungi durata de valabilitate a produselor și pentru a le conferi o textură crocantă, ele au un impact negativ asupra sistemului nostru imunitar. Consumul excesiv de grăsimi trans poate slăbi capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor, făcându-ne mai susceptibili la boli și afecțiuni.

Unul dintre modurile în care grăsimile trans afectează sistemul nostru imunitar este prin inflamarea celulelor. Aceste grăsimi procesate pot declanșa o reacție inflamatorie în organism, ducând la o creștere a nivelului de citokine inflamatorii. Aceste substanțe chimice inflamatorii pot afecta negativ funcționarea sistemului imunitar, îngreunând capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.

De asemenea, grăsimile trans pot reduce nivelul de antioxidanți din organism. Antioxidanții sunt substanțe care ajută la protejarea celulelor de daunele provocate de radicalii liberi, molecule instabile care pot cauza inflamații și afecta funcționarea normală a sistemului imunitar. Consumul excesiv de grăsimi trans poate scădea nivelul de antioxidanți din organism, ceea ce face ca sistemul nostru imunitar să fie mai vulnerabil în fața agenților patogeni.

Studiile au arătat că consumul ridicat de grăsimi trans poate afecta, de asemenea, compoziția bacteriană a intestinului nostru. Microbiota intestinală joacă un rol crucial în funcționarea sistemului imunitar, protejându-ne de infecții și reglând răspunsul inflamator. Grăsimile trans pot afecta echilibrul bacteriilor benefice din intestin și pot favoriza dezvoltarea bacteriilor daunătoare, ceea ce poate slăbi capacitatea sistemului imunitar de a răspunde eficient la infecții.

Este important să evităm consumul excesiv de grăsimi trans pentru a ne menține sistemul imunitar sănătos. Pentru a face acest lucru, trebuie să citim etichetele alimentelor și să evităm produsele care conțin uleiuri hidrogenate sau grăsimi trans. În schimb, ar trebui să optăm pentru alimente sănătoase, cum ar fi fructele și legumele proaspete, proteinele slabe și grăsimile sănătoase, precum cele găsite în avocado și nuci.

Grăsimile trans au un impact negativ asupra sistemului nostru imunitar prin inflamarea celulelor, reducerea nivelului de antioxidanți și afectarea compoziției bacteriene intestinale. Consumul excesiv de grăsimi trans poate slăbi capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și poate duce la o stare generală de sănătate precară. Pentru a ne menține sistemul imunitar puternic, ar trebui să evităm alimentele procesate și să optăm pentru o alimentație sănătoasă și echilibrată.

Aditivii alimentari artificiali

Aditivii alimentari artificiali reprezintă substanțe chimice adăugate în produsele alimentare pentru a le îmbunătăți aspectul, gustul, textura sau durata de valabilitate. Deși acești aditivi sunt utilizați pe scară largă în industria alimentară, au fost ridicate preocupări privind impactul lor asupra sănătății noastre, în special asupra sistemului imunitar.

Studiile au arătat că mulți aditivi alimentari artificiali pot provoca reacții alergice sau pot agrava simptomele unor boli autoimune, cum ar fi astmul sau artrita reumatoidă. Aceste substanțe pot declanșa o reacție inflamatorie în organism, afectând astfel sistemul imunitar și slăbind capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecțiilor și a bolilor.

Unul dintre aditivii alimentari artificiali cel mai des întâlnit este glutamatul monosodic, cunoscut și sub denumirea de MSG. Acesta este utilizat în special în mâncărurile gătite și în alimentele procesate pentru a le oferi un gust mai intens. Cu toate acestea, consumul excesiv de MSG poate provoca reacții adverse, cum ar fi dureri de cap, greață, slăbiciune și chiar umflarea feței. De asemenea, s-a observat că MSG-ul poate agrava simptomele astmului și poate afecta funcția sistemului imunitar.

Un alt aditiv alimentar artificial care poate afecta sistemul imunitar este aspartamul, un îndulcitor artificial utilizat în multe băuturi răcoritoare și alimente dietetice. Studiile au arătat că aspartamul poate provoca reacții alergice și poate agrava simptomele astmului. De asemenea, s-a constatat că acest îndulcitor poate afecta flora intestinală, care joacă un rol important în funcționarea sistemului imunitar.

Coloranții artificiali, cum ar fi tartrazina, pot, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra sistemului imunitar. Acești coloranți sunt utilizați în multe băuturi și alimente, inclusiv în sucurile de fructe, bomboane și produse de patiserie. Studiile au arătat că tartrazina poate agrava simptomele astmului și poate provoca reacții alergice, cum ar fi erupții cutanate și umflarea feței.

Consumul pe termen lung a aditivilor alimentari artificiali poate prezenta riscuri pentru sănătatea noastră. Deși cantitățile utilizate în alimente sunt în general sigure, este important să fim conștienți de efectele lor potențiale și să ne limităm consumul lor. Optarea pentru alimente naturale și proaspete, evitând alimentele procesate și băuturile îndulcite artificial, poate fi o modalitate eficientă de a proteja sistemul nostru imunitar și de a menține o stare bună de sănătate.

Glutenul și intoleranța la gluten. Cum poate afecta sistemul imunitar și sănătatea în general

Glutenul, o proteină găsită în cereale precum grâul, secara și orzul, a devenit un subiect de mare interes în ultimii ani. Mulți oameni au ales să elimine glutenul complet din alimentația lor, fie din motive de sănătate, fie din considerente legate de dietă.

Pentru persoanele care suferă de intoleranță la gluten sau de boala celiacă, consumul de gluten poate avea efecte devastatoare asupra sistemului lor imunitar și asupra sănătății în general. Boala celiacă este o tulburare autoimună în care sistemul imunitar reacționează în mod negativ la gluten, atacând mucoasa intestinală și determinând inflamație și deteriorare a acestuia. Acest lucru poate duce la o absorbție deficitară a nutrienților și la o serie de simptome neplăcute, cum ar fi diareea cronică, balonarea, greața și oboseala.

În plus, glutenul poate afecta și sistemul imunitar prin creșterea permeabilității intestinale. Aceasta permite substanțelor nocive să pătrundă în fluxul sanguin, provocând o reacție imunitară exagerată. Această reacție poate duce la inflamație cronică în organism și poate crește riscul de apariție a altor afecțiuni autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă sau tiroidita Hashimoto.

Pentru persoanele cu intoleranță la gluten sau boala celiacă, evitarea glutenului este esențială pentru menținerea unei stări bune de sănătate. Aceasta implică citirea atentă a etichetelor alimentare și evitarea alimentelor care conțin grâu, secară și orz. Din fericire, există tot mai multe opțiuni fără gluten disponibile în prezent, cum ar fi făinurile alternative (cum ar fi făina de orez sau de migdale), pâine fără gluten și paste din făină de quinoa.

Glutenul poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar și sănătății în general pentru persoanele cu intoleranță la gluten sau boala celiacă. Este important să fim conștienți de ingredientele alimentare pe care le consumăm și să ne asigurăm că evităm glutenul, dacă suntem sensibili la aceasta. Consultarea cu un medic sau un nutriționist poate fi utilă pentru a înțelege mai bine cum glutenul afectează sistemul imunitar și pentru a găsi alternative sănătoase și sigure.

10 ingrediente alimentare esențiale pentru o imunitate puternică

Sănătatea sistemului imunitar este esențială pentru a ne menține organismul puternic și rezistent la boli și infecții. Există multe modalități de a susține sistemul imunitar, iar una dintre cele mai importante este alimentația sănătoasă.

1. Citricele:

Grapefruit-ul, portocalele, lămâile și mandarinele sunt bogate în vitamina C, care este esențială pentru producerea celulelor imunitare și combaterea infecțiilor.

2. Ghimbirul:

Acest condiment puternic are proprietăți antiinflamatorii și antibacteriene. Consumul de ghimbir poate ajuta la stimularea sistemului imunitar și la prevenirea răcelilor și gripei.

3. Usturoiul:

Usturoiul este cunoscut pentru proprietățile sale antimicrobiene și antivirale. Este un ingredient excelent pentru a întări sistemul imunitar și a lupta împotriva infecțiilor.

4. Semințele de chia:

Aceste semințe mici dar puternice sunt bogate în acizi grași omega-3, antioxidanți și fibre. Acestea pot ajuta la reducerea inflamației și la îmbunătățirea sistemului imunitar.

5. Mierea:

Mierea este un aliment bogat în antioxidanți și enzime care pot sprijini sistemul imunitar. De asemenea, are proprietăți antibacteriene și antivirale.

6. Iaurtul probiotic:

Consumul de iaurt probiotic poate ajuta la creșterea numărului de bacterii benefice din intestin, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra sistemului imunitar.

7. Ciupercile:

Ciupercile sunt o sursă excelentă de antioxidanți și vitamine, cum ar fi vitamina D. Aceasta poate spori funcția sistemului imunitar și poate ajuta la prevenirea infecțiilor.

8. Spanacul:

Acest superaliment este bogat în vitaminele A și C, precum și în fier și antioxidanți. Consumul de spanac poate ajuta la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea bolilor.

9. Somonul:

Somonul este bogat în acizi grași omega-3, care pot ajuta la reducerea inflamației și la creșterea producției de celule imunitare. De asemenea, este o sursă excelentă de vitamina D.

10. Nuci:

Nucile sunt bogate în vitamine, minerale și antioxidanți, cum ar fi vitamina E și seleniu. Aceste substanțe pot sprijini sistemul imunitar și pot lupta împotriva radicalilor liberi.

Pentru a avea un sistem imunitar puternic, este important să incluzi aceste ingrediente alimentare în dieta ta zilnică. Asigură-te că ai o alimentație echilibrată și variată, care să includă fructe și legume proaspete, carne slabă, pește, lactate și cereale integrale.

Alimentația joacă un rol crucial în susținerea sistemului imunitar. Alegerea celor mai bune ingrediente alimentare, cum ar fi citricele, ghimbirul, usturoiul, semințele de chia, mierea, iaurtul probiotic, ciupercile, spanacul, somonul și nucile, poate îmbunătăți imunitatea și poate proteja organismul împotriva bolilor și infecțiilor.

Reguli de care să ţii cont pentru a avea o viaţă mai bună

1. Alege pâine preparată din cereale integrale

Poţi să îţi transformi alimentaţia, facând-o mai sănătoasă, alegând pâine din cereale integrale în locul clasicelot tipuri de pâine albă, ce conţin făină rafinată. Cerealele integrale sunt asociate cu numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv cu un risc redus de diabet de tip 2, de afectiuni cardiovasculare şi de cancer.

În plus, să nu uităm că cerealele care îşi păstrează bobul integral sunt o sursă bună de vitamine din grupul B şi de mai multe minerale, precum zincul, fierul, magneziul şi manganul.

2. Mănâncă ouă la micul dejun

Ouăle sunt alimente sănătoase, mai ales dacă le mănânci la prima masă a zilei, dimineaţa. Sunt bogate în proteine de bună calitate şi conţin mulţi nutrienţi esenţiali, de care mulţi dintre noi duc lipsă. De ce este bine să le mănânci dimineaţa? Consumul de ouă la micul dejun sporeşte senzaţia de saţietate, iar astfel vom consuma mai puţine calorii în următoarele 36 de ore. Iată, deci, un avantaj important, mai ales dacă ne dorim să slăbim.

3. Nu mânca în grabă

Ritmul în care mănânci influenţează cât de mult vei mânca, spun experţii. Apetitul, cantitatea de alimente pe care o mănânci şi cât de sătul te simţi după o masă sunt procese controlate de hormoni, iar aceşti hormoni transmit un semnal către creier, spunându-i dacă îţi este foame sau dacă s-a instalat senzaţia de saţietate. Reţine, însă, că sunt necesare 20 de minute pentru ca creierul să primească aceste semnale transmise de hormoni, aşa că dacă vei mânca mai încet, îi vei da creierului tău timpul de care are nevoie pentru a percepe că stomacul tău este plin.

Există chiar şi studii care au confirmat că este bine să mâncăm într-un ritm lent: consumul lent al alimentelor poate reduce numărul caloriilor pe care le consumăm la o masă şi ne ajută să slăbim(1).

4. Umple-ţi farfuria cu legume

Legumele se află pe un loc important în piramida alimentelor sănătoase, aşa că nutriţioniştii ne recomandă să mâncăm cât mai des legume. Cea mai simplă măsură pentru o alimentaţie sănătoasă este să îţi pui pe jumătate din farfurie legume – atenţie: cartofii prăjiţi nu se pun. Alege legume sănătoase, precum broccoli, fasole verde, varză de Bruxelles, legume frunzoase şi salate diverse, precum Kale şi sfecla elveţiană (numită şi mangold). Dacă vrei să respecţi diagrama unei farfurii ce defineşte alimentaţia sănătoasă, ţine cont de următoarele reguli: dacă jumătate de farfurie este ocupată de legume, un sfert al farfuriei trebuie să fie reprezentat de cereale integrale ori de leguminoase, iar un sfert trebuie să conţină o porţie de proteine slabe.

5. Mănâncă mai puţină carne

Principalii aliaţi care fac parte dintr-o alimentaţie sănătoasă sunt grânele (cerealele integrale), nucile şi seminţele, legumele fără amidon şi fructele. Pe lista aceasta nu intră carnea, pentru că ea trebuie consumată cât mai rar. Într-adevăr, carnea este o sursă de proteine, însă o poţi înlocui cu leguminoase (fasole boabe, soia, linte etc.), pentru că şi ele sunt bogate in proteine. Aceasta este o strategie bună prin care poţi reduce aportul de grăsimi rele din carne.

6. Include în alimentaţie iaurtul grecesc

Iaurtul grecesc este, aşa cum probabil ai observat, mai consistent şi mai cremos decât iaurtul obişnuit. Este un tip de iaurt cu un continut mai mare de grăsimi şi de proteine. De fapt, iaurtul grecesc conţine până la de trei ori mai multe proteine decât cele care se găsesc în aceeaşi cantitate de iaurt obişnuit. Unii experţi spun că iaurtul grecesc ar avea până la aproape 9 grame de proteine la 100 de grame.

De ce sunt importante sursele de proteine? Pentru că proteinele te ajută să îţi menţii senzaţia de saţietate mai mult timp, te ajută să ţii apetitul sub control şi, în general, să mănânci mai puţine calorii.

7. Optează pentru un mic dejun echilibrat

Aşa cum probabil ştii, micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Este absolut esenţial să ai un mic dejun sănătos pentru a-ţi pune în mişcare metabolismul şi pentru a face alegeri alimentare mai bune pe parcursul zilei. La modul ideal, prima masă a zilei ar trebui să includă: surse de proteine, grăsimi sănătoase şi o parte de carbohidraţi complecşi.

8. Alege grăsimile bune

Poate până nu demult credeai că, de fapt, consumul de grăsimi este un lucru rău. Depinde, însă, despre ce grăsimi vorbim. Este adevărat că, atunci când sunt consumate în exces, grăsimile de tip trans şi grăsimile saturate pot avea un efect devastator asupra organismului. Din fericire, acizii graşi polinesaturaţi (aşa-numitele grăsimi nesaturate) sunt grăsimi bune, esenţiale pentru organism. Două exemple sunt Omega 3 şi Omega 6, de care cu siguranţă ai auzit.

Uleiurile vegetale, nucile şi seminţele, avocado, somonul, păstrăvul, macroul, sardinele şi heringul – toate acestea sunt exemple de alimente bogate în grăsimi nesaturate (bune) pe care trebuie să le consumi în cantităţile adecvate, pentru a te asigura că ai o alimentaţie echilibrată. Când în organism exista un deficit de grăsimi bune, medicul poate recomanda suplimente cu Omega 3, de exemplu, ori adoptarea unei alimentaţii bogate în grăsimi polinesaturate.

9. Mănâncă fructe şi legume cât mai colorate

O altă regulă importantă a nutriţioniştilor este să mâncăm alimente în culori cât mai diverse. De ce? Pentru că pigmentul multor legume şi fructe reflectă diferiţii antioxidanţi pe care acestea îi au în compoziţie. Multe dintre aceste substanţe chimice ne ajută, protejând corpul împotriva afecţiunilor cronice, însă fiecare antioxidant şi fitonutrient ne protejează în mod diferit, tocmai de aceea, pentru o protecţie optimă, este bine să avem o alimentaţie ce conţine cât mai multe fructe şi legume de culori diferite.

10. Ia suplimente cu vitamina D3 si cu Omega 3

Studiile arată că un număr mare de oameni din întreaga lume suferă de un deficit de vitamina D în organism. Ea este o vitamina liposolubilă (deci se dizolvă în grăsimi), care este foarte importantă pentru sănătatea sistemului osos şi pentru buna funcţionare a sistemului imunitar. Fiecare celula din corp are, deci, un receptor pentru vitamina D, aşa că îţi poţi da seama cât este de importantă. Găsim vitamina D în foarte puţine alimente, însă în general fructele de mare conţin mari cantităţi. Organismul nostru o produce atunci când ne expunem în mod optim la soare, fără să exagerăm.

11. Creşte aportul de proteine

Proteinele sunt considerate adevăraţi aliaţi atunci când ne dorim să adoptăm o alimentaţie sănătoasă. Datorită faptului că afectează hormonii responsabili de senzaţia de foame şi de cea de saţietate, proteinele sunt nutrienţii care ne oferă cel mai mare grad de saţietate. Un studiu a arătat că dacă reuşim să ne creştem aportul de proteine până la aproape o treime din totalul de calorii, vom mânca mai puţine calorii pe zi. În plus, proteinele ne ajută să reţinem masă musculară. Cele mai bune surse de proteine sunt: produsele lactate, nucile, untul de arahide, ouăle, fasolea boabe şi carnea slabă.

12. Fii atent la senzaţia de foame

Medicii nutriţionişti ne îndeamnă să nu ignorăm foamea. Mai mult, ei ne îndeamnă să mâncăm atunci când corpul nostru are nevoie de “combustibil” şi ne îndeamnă să ne oprim atunci când ne simţim stomacul plin.

13. Bea ceai neîndulcit, înlocuind ceaiurile îmbuteliate din comerţ sau sucurile carbogazoase

Este important să reduci consumul de zahăr, iar o măsură care te poate ajuta în acest sens este să înlocuieşti variantele de băuturi nesănătoase din comerţ cu unele mai sănătoase. De exemplu, îţi poţi prepara acasă un ceai verde sau negru ori un ceai din plante medicinale, pe care să îl bei neîndulcit. Cu acesta vei înlocui ceaiurile cu gheaţă ori ceaiurile îmbuteliate sau sucurile din comerţ, care conţin multe calorii şi zeci de grame de zahăr.

14. Începe-ţi ziua cu micul dejun

Este o altă regulă de bază pe care o subliniază medicii nutriţionişti. Un mic dejun sănătos şi echilibrat – mai ales că este principala masă a zilei – este cel care apasă „butonul” şi care porneşte metabolismul şi tot micul dejun e cel care ne oferă combustibilul necesar pentru a avea energie, pentru a ne începe ziua.

15. Nu uita lista de cumpărături când pleci la supermarket sau la piaţă

Există două strategii importante de care trebuie să ţii cont atunci când îţi propui să ai o alimentaţie sănătoasă: fă-ţi din timp lista de cumpărături şi nu te duce la piaţă sau la supermarket atunci când ţi-e deja foame. Când nu ştii exact ce ai nevoie pentru a-ţi umple cămara sau frigiderul, vei fi tentat să cumperi alimente nesănătoase „pe negândite”, pe când senzaţia de foame poate să te ispitească şi mai mult, pentru a ceda în faţa raioanelor cu alimente nesănătoase.

Ca să te asiguri că nu vei cumpăra alimente „pe negândite”, de care de fapt nu ai nevoie, planifică-ţi mesele din timp şi scrie pe o foaie ceea ce ai nevoie, pentru a-ţi prepara acele mâncăruri sănătoase care îţi plac. Nu te abate de la listă atunci când eşti la piaţă ori la supermarket şi cumpără doar acele alimente sănătoase care te interesează.

16. Nu te înfometa

Această strategie este total greşită: nu doar că este o alegere nesănătoasă, ci poate avea întotdeauna efecte neplăcute. Dacă nu mănânci suficiente calorii pe parcursul zilei, vei avea un risc mai mare să faci excese alimentare seara sau noaptea. Atunci când faci eforturi toată ziua pentru a nu mânca deloc, nu faci decât să pregăteşti terenul pentru a mânca în exces mai târziu, când pur şi simplu vei devora ce găseşti prin frigider. Cel mai bine este să iei mese regulate şi să nu sari peste ultima masă a zilei, care trebuie să conţină alimente uşoare şi sănătoase.

17. Limitează cantitatea de alimente pe care le cumperi de la restaurantele fast food

Oricât ar fi de tentant, uneori chiar şi opţiunile aşa-zis sănătoase de la restaurantele fast food sunt adevărate bombe calorice: salatele conţin sosuri, maioneză, multă sare etc. Aşa că, în ciuda faptului că ai unele opţiuni “sănătoase”, multe restaurante de acest tip oferă porţii foarte mari, iar alimentele nu sunt tocmai sănătoase (vorbim despre prăjeli, carne tocată, cantităţi mari de sare şi de sosuri). Aşa că cel mai bine este să încerci să îţi prepari acasă o variantă mai sănătoasă de pui sau de burger.

18. Carbohidraţii simpli nu au ce să caute într-o alimentaţie sănătoasă

Îi recunoşti foarte simplu: este vorba de carbohidraţii albi sau simpli: cei pe care organismul nostru îi digeră foarte repede, adică pâinea albă, pastele, cartofii, orezul alb, prăjiturile ori produsele de patiserie, clătitele etc. Dacă îţi plac aceste alimente, optează pentru versiunile lor făcute din cereale integrale. Aşadar, poţi prepara clătite sau deserturi ori prăjituri chiar şi din făină integrală. La supermarket găseşti cu uşurinţă paste din grâu integral şi pâine din făină integrală ori secară. Iar dacă vrei să treci la următorul nivel, îţi poţi prepara acasă prăjituri mai sănătoase ori batoane de cereale, în care vei folosi fulgi de ovăz, mai puţin zahăr şi mai puţine grăsimi nesănătoase.

19. Alege gustări sănătoase – pe unele le poţi prepara chiar tu

Renunţă la alimentele rafinate şi procesate – chiar dacă ţi se par a fi gustări sănătoase – şi mergi direct la sursă dacă vrei să ai o alimentaţie sănătoasă. De exemplu, evită punguţele cu seminţe sau cereale deja ambalate şi gata de a fi puse în bolul cu cereale şi prepară-ţi chiar tu un astfel de amestec: nuci, câteva fructe deshidratate (fără adaos de zahăr!) şi poate chiar un bol mic cu floricele de porumb (făcute fără unt şi fără sare). Medicii nutriţionişti subliniază că este mai bine să mănânci alimentele integrale în acest mod, făcând combinaţiile care îţi plac, decât să mănânci o pungă de chips-uri care au zero nutrienţi.

20. Bea o cantitate suficientă de apă

Hidratarea este şi ea o parte importantă a unei alimentaţii sănătoase. Atunci când simţi că îţi este sete, corpul tău este deja deshidratat şi insistă să bei lichide. O regulă fundamentală este să bei suficientă apă pe zi – unii experţi spun că ar trebui să consumăm cel puţin 2 litri de apă, pentru a ne menţine starea optimă de sănătate. Apa are multe roluri în organism, cum ar fi faptul că transportă substanţele care sunt indispensabile pentru celulele noastre, elimină produşii reziduali metabolici, mentine temperatura internă constantă etc.

Liver Line Detox. Detoxifierea ficatului. Detoxifiant ficat gras

Liver Line Detox. Detoxifierea ficatului. Detoxifiant ficat gras. Oferta 1+(1 la -50%)