Dopamina, rol crucial în funcționarea creierului. Cum acționează asupra organismului substanța chimică a plăcerii și a motivației

Dopamina

Dopamina este un termen care a captat atenția cercetătorilor și a publicului larg. Cunoscută ca „substanța chimică a plăcerii și motivației”, dopamina joacă un rol crucial în funcționarea creierului și în comportamentul uman. Această substanță chimică, numită neurotransmițător, este responsabilă de transmiterea semnalelor între celulele creierului și de reglarea unei game largi de funcții cognitive și emoționale

Dopamina a fost descoperită pentru prima dată în anii ’50, iar de atunci a devenit un subiect de interes major în domeniul neuroștiinței. Ea este cunoscută a fi implicată în procesul de recompensă și plăcere, fiind eliberată în creier în momentele de satisfacție și de bucurie. De asemenea, este responsabilă de motivație și de dorința de a obține recompense și de a evita consecințele neplăcute.

Dopamina, substanța chimică a plăcerii și motivației

Dopamina este un neurotransmițător esențial în funcționarea creierului uman. Această substanță chimică joacă un rol crucial în reglarea emoțiilor, plăcerii, motivației și recompensei. Descoperită în anii 1950, a captat atenția cercetătorilor și a devenit subiectul a numeroase studii care încearcă să dezvăluie secretele sale și să înțeleagă cum acționează asupra organismului uman.

Dopamina este produsă în creier într-o regiune numită substanța neagră și în zona tegmentală ventrală. Aceste două regiuni sunt implicate în coordonarea mișcărilor voluntare, controlul emoțiilor și motivației. De asemenea, este eliberată în sinapsele dintre neuroni și acționează ca un mesager chimic, transmițând semnale între celule nervoase.

Unul dintre principalele roluri ale dopaminei este acela de a regla plăcerea și recompensa. Atunci când experimentăm plăcere, creierul nostru eliberează dopamină, ceea ce ne face să ne simțim bine și să dorim să repetăm acțiunea care ne-a produs această stare de bine. Acest sistem de recompensă este esențial pentru supraviețuirea speciei umane, deoarece ne determină să căutăm alimente, apă și alte resurse necesare vieții.

Dopamina joacă un rol important în motivație și dorință

Când suntem motivați să obținem ceva, creierul nostru eliberează dopamină, ceea ce ne dă energia și determinarea de a ne atinge scopurile. Acesta este motivul pentru care este adesea asociată cu starea de „flow” sau de „zonă”, în care suntem absorbiți complet într-o activitate și simțim o satisfacție profundă.

Cu toate acestea, nivelurile de dopamină pot fi afectate negativ de anumite condiții și tulburări. De exemplu, în cazul dependenței de droguri sau alcool, creierul se obișnuiește cu niveluri ridicate de dopamină și devine dependent de substanța respectivă pentru a elibera această substanță chimică și a produce senzația de plăcere. Acest lucru poate duce la dependență și la pierderea controlului asupra consumului de substanțe.

Pe de altă parte, unele afecțiuni precum boala Parkinson sau tulburările de atenție și hiperactivitate (ADHD) pot fi asociate cu niveluri scăzute de dopamină. Aceste condiții pot afecta abilitățile motorii, concentrarea și starea generală de bine.

Rolul dopaminei în funcționarea creierului și impactul său asupra comportamentului uman

Rolul dopaminei în funcționarea creierului este complex și este esențial pentru transmiterea semnalelor între celulele nervoase. Este produsă în principal de celulele nervoase dintr-o regiune a creierului numită substantia nigra și este eliberată în alte părți ale creierului, inclusiv în creierul mijlociu și cortexul prefrontal.

De asemenea, dopamina are un impact semnificativ asupra comportamentului uman și a funcțiilor cognitive. Studiile au arătat că nivelurile mai ridicate de dopamină pot fi asociate cu trăsături cum ar fi motivația, impulsivitatea și căutarea de senzații noi. Pe de altă parte, nivelurile scăzute de dopamină pot fi implicate în afecțiuni precum depresia și tulburările de atenție și hiperactivitate (ADHD).

Dopamina și legătura sa cu dependența și boala Parkinson

În ceea ce privește dependența, dopamina joacă un rol esențial în crearea obiceiurilor și a comportamentelor repetitive De exemplu, atunci când mâncăm alimente gustoase sau când obținem succes într-o activitate, creierul nostru recompensează aceste comportamente pozitive prin eliberarea de dopamină, ceea ce ne face să dorim să repetăm acele acțiuni.

Cu toate acestea, dopamina poate juca și un rol negativ în dependența de substanțe sau comportamente nocive.

În ceea ce privește boala Parkinson, dopamina joacă un rol crucial în controlul mișcărilor. Persoanele cu boala Parkinson prezintă o deficiență a producției de dopamină în creier, ceea ce duce la simptome precum tremurul, rigiditatea și dificultatea de a iniția și coordona mișcările. Tratamentul principal pentru boala Parkinson implică administrarea de medicamente care cresc nivelul de dopamină din creier, ceea ce ajută la ameliorarea simptomelor și la restabilirea controlului mișcărilor.

Importanța dopaminei

Pe lângă faptul că acţionează la nivelul creierului, are efecte benefice şi asupra întregului organism uman.

  • Este posibil să fie utilă buna funcţionare a sistemului nervos, prin controlul activităţii motorii;
  • Poate fi de ajutor în reglarea stării de spirit, de exemplu, prin sporirea motivaţiei, a fericirii;
  • Contribuie la realizarea unor funcţii de natură cognitivă, precum învăţarea, atenţia, are importanţă în privinţa memoriei de scurtă durată;
  • Ar putea influenţa comportamentele ce implică sentimentul de recompensă;
  • Poate contribui la controlul eliberării anumitor hormoni, de exemplu, prolactina;
  • Este posibil să contribuie la modul în care se gestionează durerea musculară;
  • Poate avea efect benefic asupra calităţii somnului.
  • Posibile simptome ale deficitului de dopamină
  • Posibilele simptome corelate cu deficitul de dopamină:
  • Scăderea capacităţii de concentrare, a motivaţiei, a atenţiei;
  • Lipsa energiei;
  • Dificultatea de a te odihni;
  • Prezenţa asteniei şi a simptomelor depresiei;
  • Este posibil să apară constipaţia;
  • Pot apărea tulburări de mişcare, precum tremorul, dificultate în a coordona mişcările, rigiditatea şi crampele la nivel muscular.

Metode prin care ai putea stimula secreţia dopaminei

În producerea dopaminei intră aminoacizii, iar aceştia se pot procura din proteine. Poţi introduce în alimentaţia ta mai multe alimente care le conţin, cum sunt legumele, soia, carnea de curcan, cea de vită, lactatele, ouăle. De asemenea, consumul scăzut de grăsimi săturate poate avea rol în stimularea producerii dopaminei.  Aşadar, poţi reduce consumul unor alimente ca untul, grăsimile de provenienţă animală, lactatele grase, uleiul de cocos.

Suplimentele alimentare cu vitamine, minerale sau probiotice pot sprijini producerea dopaminei. Cu toate acestea, nu există suficiente studii concludente care să ateste eficacitatea lor în acest caz. Alte lucruri care ar putea fi utile în secreţia dopaminei pot fi: mişcarea, odihnă suficientă, ascultarea melodiilor preferate, practicarea meditaţiei, expunerea la soare în intervalul orar în care nu predispune la insolaţie.

Suplimentele precum Aminoacizi esențiali – Amino 6700 Body Line. Singurii aminoacizi liberi. Fară proteină din zer, pot ajuta la o bună funcționare a organismului.

-44%
-25%
-25%
-44%
-25%
-25%
-51%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *