Alergia alimentară vs intoleranța alimentară. Cum le recunoaștem și cum le putem diagnostica și gestiona

Alergia alimentară și intoleranța alimentară sunt două afecțiuni care pot provoca simptome neplăcute după consumul anumitor alimente

Cu toate acestea, există diferențe semnificative între cele două condiții.

Alergia alimentară și intoleranța alimentară. Ce diferențe există?

Alergia alimentară și intoleranța alimentară sunt două afecțiuni distincte, care pot provoca simptome similare, dar au cauze și mecanisme diferite în organism.

Alergia alimentară

Alergia alimentară este o reacție exagerată a sistemului imunitar la anumite proteine din alimente. Atunci când o persoană alergică consumă un aliment la care este sensibilă, sistemul imunitar eliberează histamină și alte substanțe chimice în organism, provocând o serie de simptome neplăcute, cum ar fi mâncărimi, erupții cutanate, umflături, dificultăți de respirație, dureri abdominale, diaree sau chiar șoc anafilactic în cazurile severe. Alergia alimentară poate fi declanșată de o gamă largă de alimente, cele mai comune fiind ouăle, laptele, arahidele, fructele de mare, soia, grâul și nucile.

Intoleranța alimentară

Pe de altă parte, intoleranța alimentară este o reacție a organismului la anumite componente din alimente, cum ar fi lactoza sau glutenul, în care sistemul imunitar nu este implicat. Intoleranța alimentară apare atunci când organismul nu poate digera sau absorbi eficient anumite substanțe din alimente. Un exemplu comun de intoleranță alimentară este intoleranța la lactoză, care apare atunci când corpul nu produce suficienta enzimă lactază pentru a digera lactoza din lapte și produse lactate. Simptomele intoleranței alimentare pot include balonare, diaree, crampe abdominale, flatulență și greață.

Diferența esențială între alergia alimentară și intoleranța alimentară

Diferența esențială între alergia alimentară și intoleranța alimentară constă în modul în care organismul reacționează la alimente și în mecanismele implicate. Alergia alimentară este o reacție imună, în timp ce intoleranța alimentară este o reacție la nivelul sistemului digestiv. De asemenea, alergia alimentară poate fi foarte periculoasă și poate pune viața în pericol în cazuri extreme, în timp ce intoleranța alimentară, deși poate fi neplăcută și inconfortabilă, nu reprezintă un pericol imediat.

Este important să se facă diferența între alergie alimentară și intoleranță alimentară, deoarece managementul și tratamentul acestora sunt diferite. Persoanele cu alergii alimentare trebuie să evite complet alimentele la care sunt alergice, în timp ce persoanele cu intoleranță alimentară pot consuma cantități mici din alimentul respectiv sau pot folosi alternative. În cazul alergiilor alimentare severe, este recomandat să se aibă mereu la îndemână un injector de epinefrină pentru a preveni reacțiile alergice grave.

Alergia alimentară și intoleranța alimentară sunt două afecțiuni distincte, cu cauze și mecanisme diferite în organism. Este important să se cunoască diferențele între acestea pentru a putea gestiona și trata corect aceste condiții și a asigura o alimentație sănătoasă și sigură pentru persoanele afectate.

Semne și simptome ale alergiei alimentare și intoleranței alimentare. Cum le recunoaștem?

Alergia alimentară și intoleranța alimentară pot provoca simptome neplăcute și pot afecta calitatea vieții persoanelor afectate. Cu toate acestea, este important să înțelegem că există diferențe semnificative între cele două condiții.

Semnele și simptomele alergiei alimentare pot apărea în mod rapid și pot fi severe

1. Urticarie

Se manifestă prin apariția unor zone roșii și înțepătoare pe piele, însoțite de mâncărimi intense.

2. Edemul facial

Umflarea feței, buzelor, limbii sau gâtului.

3. Respirație dificilă

Poate apărea dificultatea de a respira, senzația de sufocare sau chiar wheezing-ul (sunetele produse în timpul respirației).

4. Tulburări digestive

Greață, vărsături, diaree sau dureri abdominale.

5. Anafilaxie

O reacție alergică severă și potențial fatală, care poate provoca o scădere bruscă a tensiunii arteriale, leșin sau pierderea conștienței.

Intoleranța alimentară se manifestă prin simptome care apar mai lent și pot dura mai mult timp

1. Tulburări digestive

Balonare, flatulență, diaree sau dureri abdominale.

2. Greață și vărsături

Pot apărea după consumul alimentelor problematice.

3. Durere de cap

Unele persoane pot dezvolta dureri de cap ca răspuns la intoleranța alimentară.

4. Oboseală

Se poate simți o stare generală de slăbiciune și oboseală după consumul anumitor alimente.

5. Probleme de concentrare

Unele persoane pot avea dificultăți în concentrare după consumul alimentelor la care sunt intolerante.

Este important să menționăm că fiecare persoană poate reacționa diferit la alergii și intoleranțe alimentare. Unele simptome pot fi ușoare și pot trece neobservate, în timp ce altele pot fi severe și pot necesita asistență medicală imediată. Dacă suspectați că aveți o alergie sau intoleranță alimentară, este întotdeauna recomandat să consultați un medic sau un specialist în alergii pentru a primi un diagnostic corect și un plan de tratament adecvat.

Alergia alimentară și intoleranța alimentară sunt două condiții diferite, cu semne și simptome distincte. Alergia alimentară poate provoca reacții severe și imediate, în timp ce intoleranța alimentară provoacă, în general, simptome mai ușoare și mai lente. Este important să acordăm atenție semnelor și simptomelor noastre și să căutăm ajutor medical atunci când este necesar pentru a gestiona și trata corect aceste condiții.

Alergia alimentară vs intoleranța alimentară. Ce trebuie să știm despre aceste condiții?

Alergia alimentară și intoleranța alimentară sunt două afecțiuni comune care pot provoca reacții adverse la consumul anumitor alimente. Cu toate acestea, există diferențe semnificative între cele două și este important să le cunoaștem pentru a înțelege și a gestiona corect aceste condiții.

Intoleranța alimentară

Este o sensibilitate la anumite alimente sau aditivi alimentari și reprezintă dificultatea de a le digera. Această neplăcere afectează în special adulții, manifestându-se mai rar la copii, care sunt mai predispuși la alergii alimentare. Cea mai întâlnită intoleranță alimentară este cea la lactoză.

Este bine de știut că intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Adesea, este limitată la simptome digestive, precum: dureri abdominale, balonare, gaze, greață, vărsături, scaune moi.

Alte caracteristici ale intoleranței alimentare:

• de obicei, apare treptat;
• poate apărea numai atunci când consumi o cantitate mare din alimentul/alimentele declanșatoare;
• poate apărea numai atunci când consumi produsul respectiv în mod frecvent;
• nu dă reacții severe ca anafilaxia (dar poate duce la alte afecțiuni secundare).

Alergia alimentară

Este o hipersensibilitate la o proteină dintr-un anumit aliment și implică sistemul imunitar.

Cei mai întâlniți alergeni alimentari sunt: laptele de vacă și produsele derivate, arahidele și nucile, fructele cu coajă lemnoasă, fructele de mare, oul, peștele, glutenul din cereale și soia.

Alergia alimentară are următoarele trăsături specifice:

de obicei, apare brusc – în majoritatea cazurilor, debutează în copilărie, dar poate să apară la orice moment în viață;

• poate fi declanșată de o cantitate foarte mică de aliment;
• apare de fiecare dată când consumi alimentul respectiv;
• poate da reacții severe (anafilaxie).

Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar la anumite proteine din alimente. Atunci când o persoană care suferă de alergie alimentară consumă alimentul la care este alergică, sistemul imunitar consideră aceste proteine străine și declanșează o reacție exagerată de apărare. Aceasta poate duce la simptome severe și chiar la reacții alergice potențial letale, cum ar fi șocul anafilactic.

Simptomele alergiei alimentare pot varia de la ușoare la severe

Simptomele alergiei alimentare pot varia de la ușoare la severe și pot include erupții cutanate, mâncărimi, umflături, dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, dificultăți respiratorii, umflarea feței sau a limbii și chiar pierderea conștienței. Alergiile alimentare pot fi declanșate de o varietate de alimente, cum ar fi laptele, ouăle, fructele de mare, arahidele sau nucile.

Pe de altă parte, intoleranța alimentară este o reacție non-imună la consumul anumitor alimente. Aceasta este cauzată de incapacitatea organismului de a digera sau a metaboliza anumite componente alimentare, cum ar fi lactoza sau glutenul. Intoleranța alimentară poate provoca simptome neplăcute, cum ar fi balonarea, diareea, crampele abdominale și flatulența, dar nu pune în pericol viața persoanei afectate.

Un exemplu comun de intoleranță alimentară este intoleranța la lactoză

Un exemplu comun de intoleranță alimentară este intoleranța la lactoză, care apare atunci când organismul nu produce suficientă enzimă lactază necesară pentru a descompune lactoza, zahărul găsit în lapte și produse lactate.

Persoanele cu intoleranță la lactoză pot experimenta simptome gastrointestinale neplăcute după consumul laptelui sau a produselor lactate, dar aceste simptome pot fi controlate prin limitarea sau evitarea consumului de lactoză.

Diferența cheie între alergia alimentară și intoleranța alimentară este că alergia alimentară implică un răspuns imun, în timp ce intoleranța alimentară nu. Alergiile alimentare pot fi periculoase și pot necesita evitarea totală a alimentelor alergenice, în timp ce intoleranțele alimentare pot fi gestionate prin limitarea consumului sau prin administrarea de enzime digestive.

Alergia alimentară și intoleranța alimentară sunt două condiții distincte, cu mecanisme diferite și simptome variate. Este important să fim conștienți de diferențele dintre acestea și să căutăm asistență medicală adecvată pentru a primi un diagnostic corect și un plan de gestionare corespunzător.

Cum se manifestă alergia alimentară și intoleranța alimentară. Diferențe și asemănări

Atunci când vine vorba despre alergia alimentară și intoleranța alimentară, este important să înțelegem că acestea sunt două afecțiuni distincte, cu mecanisme diferite și manifestări specifice. Deși pot avea unele simptome comune, este crucial să se facă diferența între ele pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat.

Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar

Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar la anumite proteine din alimente, numite alergeni. Atunci când o persoană cu alergie alimentară consumă un aliment care conține alergenul la care este sensibilă, sistemul imunitar eliberează histamină și alte substanțe chimice în organism, provocând o serie de simptome.

Acestea pot include erupții cutanate, mâncărimi, umflături, dificultăți respiratorii, dureri abdominale, diaree, greață și chiar șoc anafilactic în cazuri extreme. Simptomele alergiei alimentare apar de obicei imediat sau în decurs de câteva ore după consumul alimentului alergen.

Intoleranța alimentară este o reacție a tractului gastrointestinal

Pe de altă parte, intoleranța alimentară este o reacție a tractului gastrointestinal la anumite alimente sau componente ale acestora, cum ar fi lactoza sau glutenul. Intoleranța alimentară este cauzată de o deficiență enzimatică, care afectează capacitatea organismului de a descompune și absorbi anumite substanțe.

Un exemplu comun de intoleranță alimentară este intoleranța la lactoză, care rezultă din incapacitatea de a digera lactoza, zahărul din lapte. Simptomele intoleranței alimentare pot include balonare, flatulență, crampe abdominale și diaree. Aceste simptome pot apărea la scurt timp după consumul alimentului intolerat sau pot fi întârziate și să apară ore sau chiar zile mai târziu.

Asemănări între alergia alimentară și intoleranța alimentară

Există și câteva asemănări între alergia alimentară și intoleranța alimentară. Ambele pot provoca simptome gastrointestinale, cum ar fi balonare, crampe abdominale și diaree. De asemenea, atât alergia alimentară, cât și intoleranța alimentară pot provoca simptome cutanate, cum ar fi erupții cutanate și mâncărimi.

Cu toate acestea, diferența cheie între cele două este mecanismul subiacent. Alergia alimentară este o reacție imună, în timp ce intoleranța alimentară este o reacție enzimatică. Astfel, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar și nu poate duce la reacții severe, precum șocul anafilactic.

Alergia alimentară și intoleranța alimentară sunt două afecțiuni distincte, cu mecanisme și manifestări diferite. Este important să se facă diferența între ele pentru a putea diagnostica și trata corect aceste condiții. Dacă aveți suspiciuni cu privire la o posibilă alergie sau intoleranță alimentară, este recomandat să consultați un medic sau un specialist în alergii și intoleranțe alimentare pentru un diagnostic și un plan de tratament adecvat.

Alergia alimentară și intoleranța alimentară. Cum le putem diagnostica și gestiona?

Diagnosticarea și gestionarea alergiilor alimentare și intoleranțelor alimentare sunt aspecte importante pentru persoanele care suferă de aceste afecțiuni. În timp ce alergiile alimentare pot fi potențial grave și necesită precauții stricte, intoleranțele alimentare pot fi mai ușor de gestionat, deoarece simptomele nu sunt atât de severe.

Pentru a diagnostica o alergie alimentară, este important să se consulte un medic specialist, cum ar fi un alergolog sau un imunolog. Aceștia vor efectua teste precum teste cutanate sau teste de sânge pentru a identifica alergenii specifici care provoacă reacții alergice. De asemenea, medicul poate recomanda o dietă de eliminare, în care anumite alimente sunt eliminate din alimentație pentru a verifica dacă simptomele dispar.

În cazul intoleranțelor alimentare, diagnosticarea poate fi mai dificilă. Unele intoleranțe alimentare nu pot fi detectate prin teste de sânge sau teste cutanate, așa că este important să se țină un jurnal alimentar pentru a identifica alimentele care provoacă simptomele. De asemenea, medicul poate sugera o dietă de eliminare sau un test de provocare, în care alimentele suspecte sunt reintroduse treptat în alimentație pentru a observa dacă apar simptome.

Gestionarea alergiilor alimentare și intoleranțelor alimentare implică, în primul rând, evitarea alimentelor care provoacă reacții adverse. Pentru persoanele cu alergii alimentare, aceasta înseamnă citirea atentă a etichetelor alimentelor și evitarea consumului de alimente care conțin alergenii identificați. De asemenea, este important să se evite contaminarea încrucișată, adică contactul cu alergenii prin ustensile de bucătărie, suprafețe sau vase de gătit contaminate.

În cazul intoleranțelor alimentare, gestionarea poate implica limitarea consumului de alimente care provoacă simptome, sau chiar eliminarea completă a acestora din alimentație. Unele persoane pot tolera cantități mici de alimente problematice, în timp ce altele pot fi mai sensibile și trebuie să le evite complet.

De asemenea, în ambele cazuri, este important să se consulte un medic sau un dietetician pentru a obține sfaturi și recomandări specifice. Aceștia pot ajuta la identificarea alternativelor alimentare și la asigurarea unei alimentații echilibrate și sănătoase, în ciuda restricțiilor alimentare.

Diagnosticarea și gestionarea alergiilor alimentare și intoleranțelor alimentare sunt esențiale pentru a evita reacțiile adverse și pentru a menține o stare de sănătate optimă. Consultarea unui medic specialist și respectarea cu strictețe a recomandărilor acestuia sunt cheia pentru gestionarea eficientă a acestor afecțiuni.

Alergii alimentare – diagnostic

Diagnosticul unei alergii alimentare se stabilește în context clinic.

În prima etapă se recomandă testele cutanate, prin care alergologul observă reacția organismului, după aplicarea pe antebrațul pacientului a unui ser care conține alergenul respectiv.

Testele serologice de tip IgE – reprezintă determinarea cantitativă a anticorpilor IgE specifici unui anumit alergen dintr-o probă de sânge.

Determinarea anticorpilor IgE specifici se poate face atât pentru alergeni individuali (ex: cacao, lapte de vacă, albuș de ou), cât şi pentru un amestec de alergeni – amestec de alergeni alimentari obişnuiţi (f13 Arahide, f17 Alune, f31 Morcov, f35 Cartof, f4 Grâu, f79 Gluten, f9 Orez, f14 Soia, f1 Albuș de ou, f75 Gălbenuş, f2 Lapte de vacă, f76 Alfa-lactalbumina, f77 Beta-lactoglobulina, f78 Cazeina,

f300 Lapte de capră, e204 Albumina serică bovină, f3 Peşte (cod). În laboratorul Synevo se mai pot efectua panel alergeni alimentari legume – (5 teste) – include testarea separată de IgE specifice față de următorii alergeni:  f31 morcov, f48 ceapă, f35 cartof, f25 roșie, f85 țelină și panel alergeni alimentari – fructe (5 teste) care include testarea separată de IgE specifice față de alergenii:  f44 căpșuni, f84 kiwi, f92 banană,  f49 măr, f33 portocală.

Intoleranță alimentară – diagnostic

Cele mai multe intoleranțe alimentare sunt diagnosticate cu dificultate, de cele mai multe ori pacientul fiind rugat să țină un jurnal alimentar, pentru a înregistra alimentele consumate dar și semnele care apar.

Ca exemplu, un pacient care a notat alimentația consumată timp de o lună, a observat că a avut simptome doar în zilele în care a mâncat brânză, acest aliment fiind o posibilă cauză a disconfortului său.

O altă modalitate de a identifica alimentele netolerate este o dietă prin eliminare. Se elimină complet alimentele suspecte din dietă, până când se observă că pacientul nu mai prezintă simptomele declarate inițial. Apoi acestea se reintroduc treptat, identificându-se astfel alimentelele declanșatoare ale acestor simptome. În laboratorul Synevo se efectuează teste de depistare a intoleranței la fructoză, lactoză, gluten. 

Aminoacizi esențiali – Amino 6700 Body Line